Specialități / afecțiuni

Diabet zaharat tip 1 

Diabet zaharat tip 1 (distrugerea celulelor β, care induce deficit absolut de insulină)

 Diabetul Zaharat  tip 1 este caracterizat prin insuficienţă beta-celulară severă, ca urmare a distrucţiei autoimune a celulelor beta-insulare (90% din cazuri) sau din cauze necunoscute (idiopatic, 10% din cazuri).

Diabetul de tip 1 se dezvoltă rapid, deseori in copilarie. Apare ca o disfuncție autoimună în care celulele beta ale pancreasului au fost distruse de sistemul imunitar. Corpul nu mai produce insulină sau produce in cantități insuficiente. Daca nu este tratat prompt,  diabetul de tip 1 poate degenera rapid în condiții critice ca: cetoacidoza diabetică, sindromul hiperglicemic hiperosmolar nonketotic, stare de șoc și chiar deces

Diabet zaharat tip 2

Diabet zaharat tip 2 (defect secretor de insulină progresiv și rezistență la insulină)

Este caracterizat prin insuficiența beta-celulară progresivă, rezistență la insulină și creșterea producției hepatice de glucoză.

Este o afecțiune cronică care influențează modul în care organismul metabolizează glucoza, sursa importanta de combustibil a organismului. În cazul diabetului de tip 2, organismul fie rezistă efectelor insulinei – un hormon care reglează circulația glucozei în celule, fie nu produce suficientă insulină pentru a menține un nivel normal de glucoză.

Diabet zaharat gestațional 

Screeningul Diabetului Zaharat Gestațional  se recomandă în săptămânile 24–28 de sarcină la femeile însărcinate necunoscute anterior cu diabet

  • Se recomandă screeningul diabetului zaharat tip 2 nediagnosticat, la prima vizită prenatală la femeile cu factori de risc, utilizând criterii de diagnosticare pentru populaţia generală
  • Pentru diagnostic se efectuază TTGO cu 75 g glucoză anhidră, cu măsurarea glucozei plasmatice a jeun și la 1 și 2 h, în perioada 24–28 săptămâni de sarcină  ( la femeile care nu au fost diagnosticate anterior cu diabet)
  • TTGO trebuie efectuat dimineața, după un repaus alimentar de cel puțin 8 ore.
  • Diagnosticul de diabet gestational se face atunci când oricare dintre următoarele valori plasmatice ale glicemiei sunt mai mari sau egale cu:
  • Glicemie a jeun: 92 mg/dL
  • Glicemie la 1 h în cursul TTGO: 180 mg/dL
  • Glicemie la 2 h în cursul TTGO: 153 mg/dL

 Tipuri specifice de diabet

  • Defecte genetice ale funcției celulelor β (MODY – Diabetul zaharat al tinerilor cu debut la maturitate)
  • Defecte genetice ale acțiunii insulinei (rezistență la insulină de tip A, etc)
  • Afecţiuni ale pancreasului exocrin (pancreatită acută/cronică, traumă, pancreatectomie, neoplasie, fibroză chistică, hemocromatoză, etc.)
  • Endocrinopatii (sindrom Cushing, acromegalie, feocromocitom, glucagonom etc)
  • Indus de medicamente/substanțe chimice (glucocorticoizi, tiazide etc)
  • Infecții (rubeolă congenitală, citomegalovirus etc)
  • Forme neobișnuite de boli autoimune (anticorpi anti-receptor insulinic, etc)
  • Alte sindroame genetice (sindromul Down, coreea Huntington, sindromul Klineffelter, sindromul Prader Willy, sindromul Turner, etc)

Obezitatea

Obezitatea este cea mai frecventă boală metabolică. Ea este   caracterizată printr-un exces de țesut adipos.

Organizația mondială a sănătății a definit și clasificat gradele de obezitate, pe baza IMC – indicele de masa corporala (calculat prin raportul greutate/înălțime2 ):

  • gradul 1: cu indicele de masă corporală cuprins între 30 – 34,9 kg/m2
  • gradul 2: cu indicele de masă corporală cuprins între 35 – 39,9 kg/m2
  • gradul 3: cu indicele de masă corporală egal sau peste 40 kg/m2

Se pot utiliza și alți parametrii pentru definirea stadiului de obezitate:

  • grosimea pliului cutanat (la nivel subscapular, triceps, biceps, suprailiac etc.)
  • circumferința taliei (normal sub 80 cm la femei și sub 94 cm la bărbați)
  • raportul circumferința taliei/circumferința șoldului

 

Distribuția obezității poate sa fie de tipul:

  • obezitate abdominală (androidă, centrală) cu cele două componente, viscerală și subcutanată
  • obezitate gluteofemurală (ginoidă)

Hiperlipidemie

Dislipidemia/hiperlipidemia

Reprezintă  o perturbare a nivelului lipidelor/lipoproteinelor plasmatice. Sunt implicate atât  concentrațiile prea mici (hipolipidemia/hipolipoproteinemia) sau cele prea mari (hiperlipidemia/hiperlipoproteinemia)  precum și modificări în compoziția acestor particule.

Deși grăsimile joacă un rol vital în procesele metabolice, lipidele excesive din sânge cresc riscul de boli coronariene, infarct miocardic, accident vascular cerebral, boli ale arterelor periferice.

Screening-ul diabetului şi prediabetului la adulţii asimptomatici

Pentru toți pacienții, în special cei cu suprapondere/obezitate, testarea trebuie să înceapă la vârsta de 45 de ani. 
Testarea trebuie luată în considerare la adulți supraponderali sau obezi (IMC ≥25 kg/m2) care au unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc:

  • Rudă de gradul I cu diabet
  • Rasă/etnie cu risc ridicat (de exemplu, afro-american, latin, american nativ, asiatic american)
  • Istoric de boală cardiovasculară
  • Hipertensiune arterială (≥140/90 mmHg sau pe terapie pentru hipertensiune)
  • Nivelul de colesterol HDL<35 mg/dl și/sau trigliceride >250 mg/dL
  • Femeile cu sindrom de ovar polichistic
  • Sedentarismul
  • Alte afecțiuni clinice asociate cu rezistența la insulină (ex. Obezitate severă, Acanthosis nigricans)
  • Pacienții cu prediabet (HbA1c =5.7-6.4%, alterarea glicemiei a jeun sau alterarea toleranţei la glucoză) trebuie testați anual
  • Femeile care au fost diagnosticate cu diabet gestational sau care au născut feţi cu greutatea la naştere>4000g.